🌙 Cine ne fură somnul azi?

Întotdeauna, la începutul terapiei cu o persoană nouă, adresez întrebarea: „Cum dormi?”. De multe ori, răspunsul conține deja o parte din motivul pentru care persoana a venit în terapie. Răspunsuri precum prost, puțin, fragmentat, mă culc foarte târziu sunt red flags pe care le explorăm ulterior în procesul terapeutic.

Deși este normal ca durata și profunzimea somnului să scadă odată cu vârsta, somnul adultului modern este influențat puternic de felul în care trăim: conectați permanent la ecrane, în lumină artificială, presați să fim eficienți, disponibili și informați tot timpul.

Ritmul biologic al creierului e tot mai des în conflict cu ritmul social al lumii în care funcționăm. În loc să fie o activitate firească, somnul a devenit ceva ce „trebuie gestionat”. Din această tensiune s-au născut câteva comportamente tipic moderne, care ne fură odihna fără să ne dăm seama.

Fenomenele moderne care ne fură somnul și cum le putem preveni

🕰️ Revenge Bedtime Procrastination (amânarea somnului ca formă de revoltă)

Ne culcăm târziu nu pentru că nu ne este somn, ci pentru că e singurul moment în care nimeni nu ne cere nimic.

Ce este: o decizie conștientă de a sacrifica somnul pentru a face ceva relaxant sau plăcut, de obicei din nevoia de a recupera controlul asupra propriei zile. Este o formă de independență negativă unde recuperezi libertatea exact atunci când corpul are cea mai mare nevoie de odihnă.

Soluție: programează micro-pauze de autonomie în timpul zilei. Dacă îți acorzi timp pentru tine la prânz, nu va trebui să-l „furi” la miezul nopții.Setează-le în calendar ca întâlniri cu tine sau pune o alarmă care să-ți amintească. Chiar și 10 minute contează, atâta timp cât le petreci conștient și le tratezi ca pe un angajament real.

📱 Doomscrolling (derularea prin știri care neliniștesc)

Folosim timpul înainte de culcare dând scroll compulsiv pe știri negative și conținut deranjant sau tulburător, dintr-o dorință de a fi informat sau de a nu rata ceva important.

Ce este: Este o formă de anxietate mascată în care creierul caută control într-o lume tot mai imprevizibilă și amenințătoare, dar tot ce reușește e să se mențină într-o stare de alertă, cu cortexul vizual hiperactiv mult timp după ce ne oprim. Ficare scroll declansează eliberare de dopamină care întărește nevoia de a continua și cu cât scrollezi mai mult, cu atât te prinde mai tare.

Soluții: „Digital sunset” adică pune-ți telefonul să adoarmă înaintea ta. Oprește ecranele cu o oră înainte, aprinde lumina caldă, fă orice activitate care nu implică telefonul: citește o carte, scrie, desenează, ascultă muzică, fă stretching sau exerciții de respirat.

O altă variantă este să îți dezactivezi complet notificările și chiar să te dezabonezi de la sursele de știri care te tensionează. Le poți înlocui cu newslettere pe subiecte care te pasionează sau te inspiră.

💻 Productivity Guilt (vinovăția de a nu fi suficient de productiv)

Nu putem adormi pentru că simțim că nu am făcut destul, iar vocea interioară începe să ne judece. Sau ne trezim mult prea devreme ca să prindem un start bun.

Ce este: O consecință a culturii performanței, în care ajungem să legăm valoarea personală, inclusiv dreptul la odihnă, de nivelul nostru de productivitate. Se manifestă prin emoții puternice de rușine și vinovăție resimțite în momentele de relaxare, pauze sau când nu reușim să ne atingem standardele. Vine din comparația constantă cu ceilalți, presiunile externe internalizate (familie, job, societate) și frica de eșec.

Soluție:  Creează un ritual de încheierea zilei: închide laptopul, stinge lumina rece și aprinde una caldă mai slabă, poate o lampă. Spală-te pe față, schimbă hainele, aerisește camera. Repetă zilnic acest gest până când corpul îl asociază cu ideea de „ziua s-a terminat”.

Somnul rămâne una dintre cele mai puternice forme de igienă mentală pe care le avem. Deși e adesea primul sacrificat, e cel care ne ține funcționali, clari și echilibrați.

Un somn bun nu e un premiu pentru o zi perfectă, ci o condiție pentru o minte sănătoasă.